Galați – Orașul Teilor

                Galațiul este reședința și totodată cel mai mare oraș al județului Galați, județ situat în apropiere de colțul celor trei frontiere în Moldova, România. Conform ultimelor estimări oficiale ale Institutului Național de Statistică, populatia orașului era, în anul 2009, de 290.733 de locuitori, fiind al 7-lea oraș din țară după numărul de locuitori. Este unul dintre cele mai mari centre economice din România, respectiv Moldova. Orașul Galați are o istorie încărcată și datorită faptului că este plasat pe Dunăre, cea mai importantă arteră comercial-fluvială europeană, Canalul Dunăre–Main–Rin. Viața economică s-a dezvoltat în jurul Șantierului Naval, Portului Fluvial, în jurul Combinatului Siderurgic Arcelor-Mittal și a Portului Mineralier.

                     ISTORIC:

Primele semne ale unei așezări permanente în zona municipiului Galați s-au găsit pe malul estic al bălții Mălina (în nord-vestul municipiului), unde s-au descoperit fragmente din ceramica de tip Stoicani-Aldeni, unelte confecționate din stilex și os, datând din neolitic. Tot în această zonă, de data asta pe malul sudic s-a descoperit un sceptru de piatră aparținând culturii Coșlogeni din perioada de sfârșit a Epocii Bronzului. Orașul s-a dezvoltat pe bazele unei străvechi așezări dacice, existente în secolele VI-V î.Hr., la vadul Dunării care, începând cu perioada celor două razboaie romane purtate împotriva dacilor, în 101-102 și 105-106, va cunoaște influența civilizației romane, devenind dependentă, probabil, de castrul roman învecinat de la Barboși, ca și în multe alte cazuri întâlnite în prvincia romană Dacia. Noua așezare daco-romană formată în vadul Dunării, localizată în secolul III d. Hr. undeva la sud de locul actualei Biserici Precista, dar care a fost, în timp, nimicită de apele fluviului care străbat malul stâng. Descoperirile făcute în ultimii ani dovedesc continuitatea așezării din Vadul Dunării în secolele VII-XI: tezaurul de la Galați format din 12 monede de argint bizantine emise între anii 613-685, mormântul cuman din partea vestică a Bisericii Precista precum și o monedă bizantină din vremea împăratului Mihail IV Paflagonianul (1034-1041). Aceste descoperii demonstrează că Galații datează din perioada anterioară întemeierii statului moldovean. Prima menționare documentară a orașului Galati (pe atunci târg) datează din 1445 (într-un act semnat de domnitorul Ștefan al II-lea). Galațiul a crescut în importanță după ce turcii au cucerit cetățile Chilia și Cetatea Albă, în iulie-august 1484, orașul ramânând singurul port al Moldovei cu rol important în comerțul intern, dar și în cel polono-turc. În 1789, în timpul războiului ruso-turc din 1789 – 1791, Galațiul a fost ars de către armatele generalului rus Mihail Kamensky, aceasta fiind una dintre numeroasele pustiiri care au fost îndurate de oraș în războaiele ruso-turce din sec. XVIII și începutul secolului al XIX-lea. În ciuda acestor perioade grele, comerțul și navigația se dezvoltă în așa fel încât Rusia înființează, în anul 1775, primul consulat local, iar Franța și Anglia organizează vice-consulate, în anul 1805. În 1850, SUA își deschide un viceconsulat, ridicat la rangul de consulat în 1858, prin decizia președintelui american James Buchanan de a-și numi un consul la Galați. Începând cu anul 1834, vapoare cu aburi austriece fac deja curse regulate din Galați. Mai mult decât atât aici se făcea un important comerț de tranzit cu țările germane. Construcțiile de nave militare de mari dimensiuni era o importantă activitate economică a orașului, în acest sens un călător prin Țările Române, abatele Bošković afirmă că: „am văzut acolo o corabie foarte mare, de felul acelora cărora turcii le spun caravele, care se află pe șantier, gata să fie lansată la apă. Fusese comandată de Isaac-aga, vameșul cel mare al Constantinopolului. Vasul era foarte mare, șaptezeci de pași pe șaptesprezece și încărcată cu optzeci și patru de tunuri de bronz.” O legătură de câteva secole există între eroul național al Ucrainei, hatmanul Mazeppa si orașul Galați. Hatmanul Ivan Stepanovici Mazeppa s-a născut în 1644 în Palatinatul Podoliei și va deveni hatman al Ucrainei în 1687. După o viață dedicată în totalitate patriei mamă ajunge să moară pe 2 octombrie 1709 la Varnița (pe atunci raia turcească în Basarabia) și va ajunge să fie inhumat la Galați. Interesant este zi faptul cum corpul lui Mazeppa ajunge să fie înmormântat la Galați. Rudele lui Mazeppa obțin de la turci un firman pentru a-i transporta corpul la Ierusalim. Ajungând la Galați, l-au îngropat la biserica Sf. Gheorghe, care de mult era închinată Ierusalimului, în felul acesta s-a îndeplinit dorința cazacilor de a-zi reînhuma comandantul la Sfântul Mormânt. Biserica Sf Gheorghe din Galați a fost ridicată „prin osârdia dumnealui Hagi Mihalachi, în timpul lui Istrati Dabija voevod, în anul 7172, deci 1664, aprilie 1”, așa cum reiese din inscripția bisericii [16]. La construirea ei s-au folosit materiale din castrul roman de la Barboși (cartier al Galațiului), iar ctitorul, probabil un negustor, a închinat biserica Sfântului Mormânt de la Ierusalim. Hatmanul Mazeppa a fost înmormântat în biserică, în mijlocul navei, într-un mormânt cu boltă construit din cărămizi. Pe acesta se va pune piatra funerară cu o inscripție ce poartă urmele Ucrainei și ale lui Mazeppa, între altele vulturul cu un singur cap. După înmormântarea lui Mazeppa, peste un an când după înfrângerea de la Stănilești tătarii jefuiesc și ard Galații, biserica Sf. Gheorghe este prădată. În zilele noastre 2 cartiere și un parc din municipiu poarta numele hatmanului Mazeppa. Începuturile secolului XIX găsește Galațiul total implicat în evenimentele deosebit de importante ale vremii. Astfel numele orașului este strâns legat de începuturile mișcării eteriste în Țările Române. Acțiunea de la Galați, așa cum este cunoscută de istorici, reprezintă un șir de evenimente petrecute în portul dunărean, de la înființarea primei Eforii din Principate în acest oraș, culminând, în februarie 1821, cu măcelărirea supușilor otomani din Galați. Acțiunea de la Galați trebuie considerată și plasată în rândul momentelor importante care au determinat evoluția mișcărilor anului 1821. Masacrul de la Galați, repetat curând în alte orașe ale Moldovei, avea să deschidă, în fapt, un lung deceniu de confruntări greco-otomane. Continuarea acțiunii va demonstra din plin temeinicia motivelor care impuseseră alegerea portului dunărean printre centrele principale ale insurecției eteriste. În 1837, Galațiul dobândește statutul de port liber, (porto-franco), iar după războiul Crimeei din 1854 – 1856 devine, împreună cu Sulina, sediu al Comisiei Europene a Dunării. Prealabil Unirii Principatelor din 1859, orașul este condus de pârcălabul Alexandru Ioan Cuza,născut la Bîrlad, ales ulterior ca domnitor în Moldova și în Țara Românească. Reședința sa este găzduiește în prezent un muzeu pe Strada Al.I. Cuza, în apropierea gării orașului. După Unirea Principatelor, dezvoltarea orașului s-a accelerat. S-au înființat noi școli primare și s-a deschis, la 26 octombrie 1864, Școala superioară de comerț „Alexandru Ioan I”, iar în anul 1867 s-a înființat una dintre cele mai vechi instituții de studiu liceal din țară, Liceul „Vasile Alecsandri”. De la câteva fabrici în 1870, s-a ajuns la 41 în 1908. Ștefan Zeletin, în lucrarea sa „Burghezia română”, nota că: „În procesul de naștere a Românei moderne trebuie să se deosebească două mari curente: unul zgomotos dar superficial, anume al ideilor liberale care pleacă de la Paris spre București și Iași; altul tăcut dar adânc, care pleacă de la Londra spre Galați și Brăila: e curentul economiei capitaliste engleze.” Activitatea comercială a continuat și din cauza exportului masiv de cereale, despre poziția pe care o avea portul Galați în exportul țării consulul Franței din oras notând la 8 aprilie 1870 că „portul Galați a devenit antreprenorul general al cerealelor pe care Moldova le exportă pe Dunare și Marea Neagră în Anglia, Franța și Italia”. Se recunoștea că înflorirea orașului se datora regimului de oraș „porto-franco”, însă la 22 decembrie 1882 acest statut a fost înlăturat. Totuși, între anii 1900-1914, orașul desfășura un considerabil comerț de cereale și cherestea, în care se implicau și reprezentanții celor 16 consulate străine din oraș. O revoltă țărănească a izbucnit în regiune în 1907, aceasta fiind înăbușită de armata română. În 1911, la Galați se dezvelește prima statuie din țară a poetului Mihai Eminescu. În perioada interbelică, (dar și înainte), Galațiul a fost reședința județului Covurlui, mai apoi a Ținutului Dunării odată cu reorganizarea fascistă a lui Carol al 2-lea, după model italian. Orașul a cunoscut o înflorire deosebită, devenind, la recensământul din 1930, din punct de vedere al populației, aproximativ 112.000 de locuitori, al cicilea oraș al țării, fiind devansat doar de București, Chișinău, Iași și Cernăuți. În timpul celui de-al 2-lea război mondial, Galațiul a fost bombardat de aviația germană, centrul istoric fiind distrus aproape în întregime, „gara de călători”, o clădire impunătoare, inaugrată de regele României în data de 13 septembrie 1872 fiind distrusă la fel ca și multe alte clădiri istorice. În 1952 devine reședința regiunii Galați, ca mai apoi să devină reședința actualului județ Galați. Din 1965 cunoaște o nouă înflorire, o dată cu începutul funcționării combinatului siderurgic, considerat pe atunci, cel mai mare din Europa de Est.

Etimologia 

                     Denumirea de Galați vine probabil de la tribul celtic al galilor, care locuiau prin aceasă zonă în antichitate, fie de la regiunea Galiția, o altă variantă ar fi din limba cumană gala(t) preluat din arăbescul kalhat (fortăreață).

                        Geografie

Municipiul Galați este situat în zona estică a României, în extremitatea sudică a platoului Moldovei, la 45° 27′ latitudine nordică și 28° 02′ longitudine estică. Situat pe malul stâng al Dunării, ocupă o suprafață de 246,4 km2, la confluența râurilor Siret (la vest) și Prut (la est), lângă Lacul Brateș, la circa. 80 de kilometri de Marea Neagră. Cel mai apropiat oraș este Brăila, la doar 15 kilometri spre sud. Orașul se întinde pe trei terase: Valea orașului, cu altitudine între 5 – 7 m și altele două, trasate aproape în formă de evantai; prima cu o altitudine între 20 – 25 m (nucleul orașului medieval, actualmente centrul orașului) și a doua cu altitudini care depășesc 40 m (orașul modern). Viața comunităților umane a fost influențată în mod direct de către Dunăre, cel de-al doilea fluviu din Europa ca lungime (2.850 km), cu un debit mediu pe acest sector de 6.199 mc/s, după ce primește în amonte apele râului Siret cu un debit mediu de 210 mc/s (cel mai mare afluent de pe teritoriul românesc). Fluviul își continua drumul spre Marea Neagră după ce primește, în avalul porturilor din Galati, apele râului Prut, cu un debit mediu de 86 mc/s. Debitele Dunării au o variație importantă, în funcție de anotimp și an, cu valori maximale în luna mai (18.000 – 19.000 mc/s) și minimale in cursul verii (2.000 – 2.450 mc/s). Datorită șenalului adânc până în zona orașului Brăila, Dunărea este declarată maritimă.

                         Amenajarea urbană

În prezent lângă punctul de trecere cu bacul se construiește al 3-lea port pentru ambarcațiuni ușoare. Potrivit unui raport guvernamental întocmit în 2005, municipiul Galați se afla pe locul 2 în topul orașelor din România, în privința spațiului verde, pe cap de locuitor. Finanțată de Consiliul Local al municipiului Galați prin alocații bugetare, amenajarea și întreținerea urbană este rezultatul activităților Serviciul Public Administrația Domeniului Public Galați (SPADP), Ecosal Prest SA, SC RER Ecologic Service SRL, SC Citadina 98 SA.

Clima 

Dat fiind faptul că județul Galați reprezintă o poartă spre nord-est și spre sud-vest, el se găsește sub influența maselor de aer continental estice și mai putin sudice, lipsind aproape cu totul influența aerului vestic care este oprit de paravanul munților Carpați. Temperatura medie anuală, calculată pe o perioadă de 70 de ani, este de 10 grade C. Temperatura medie în timpul verii este de 21,3 grade C. În timpul iernii, deasupra județului Galați vin din nord și nord-est mase de aer rece care produc scăderi de temperatură care oscilează între 0,2 grade C -3 grade C. Temperatura medie lunară este mai scăzută în ianuarie când are valori de -3 grade C -4 grade C. Temperatura medie a lunii iulie este de 21,7 grade C. În timpul anului sunt cca. 210 zile cu temperaturi de peste 10 grade C. Repartiția anuală a precipitațiilor este neuniformă, cele mai mari cantități de apă cad în anotimpul de vară, sub formă de averse. Vântul predominant este Crivățul, care reprezintă 29% din frecvența anuală a vânturilor. Al doilea vânt predominant este cel din sud, cu o frecvență de 16% și bate mai mult vara și este destul de uscat. Clima, așa cum rezultă din cele prezentate, este temperat-continentală. Conform unui memoriu de prezentare a județului Galați, mediile multianuale în municipiul Galați sunt:

  • Presiune medie la nivelul stației: 1008,4 mbPresiune medie la nivelul mării: 1017,4 mb

    Temperatura medie anuală 10,5: grade Celsius

    Temperatura maximă medie 15.5: grade C

    Temperatura minimă medie 6.1: grade C

    Cantitatea lunară de precipitații medie: 477 l/m2

    Număr de zile (mediu) cu precipitații: 66 zile

    Durata de strălucire a soarelui (medie): 184,3 ore

                          Peisaj urban

Muzee

Complexul Muzeal de Științe ale Naturii

Denumit deasemeni Grădina Botanică sau Parcul Dendrologic, conține planetariul cu diametrul cupolei de 7 metri, aici putând fi vizionate diferite proiecții („Sistemul Solar”, „Giganții Sistemului Solar”, „Nebuloase și Roiuri stelare”), astfel încât publicul vizitator să poată călători imaginar în toate colțurile Universului; de asemenea, în cadrul planetariului se desfășoară și foarte multe programe educaționale, bune exemple fiind Astroclubul „Călin Popovici”, dar și Programul Educațional „Să cunoaștem Soarele”, adresat elevilor claselor V-XII. Acvariul are ca tematicã ihtiofauna rarã și foarte rarã din bazinul hidrologic al Dunãrii, fauna Mãrii Mediterane și pești exotici. Grădina Botanică domină malul stâng al Dunării, ocupând o suprafață de 18 hectare.

Muzeul de Istorie Galați

A fost inaugurat la 24 ianuarie 1939, cu ocazia celei de-a 80-a aniversare a Unirii Principatelor Române, în casa care a aparținut familiei Cuza și unde Alexandru Ioan Cuza a trăit în perioada-n care a fost pârcălabul Galațiului. Activitatea științifică a muzelui a reînceput în 1951-1952, când a demarat organizarea știintifică a colecțiilor. În 1956, obiectele din colectii au fost separate; astfel o parte dintre ele au format colectiile Muzeului de Știinte ale Naturii, iar o alta, colectiile Muzeului de Artă. Treptat, colecția Muzeului de Istorie s-a mărit prin noi achiziții și cercetări arheologice realizate în partea sudică a Moldovei, în principal la castrul roman de la Tirighina-Barboși, ajungând acum la un patrimoniu de peste 50.000 de exponate, unele fiind de o importanță excepțională.

Casa Memorială A. I. CuzaCasa Memorială Alexandru Ioan Cuza

Construită pe locul fostei case a pârcălabului de Covurlui, de Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României (1859 – 1866). Cuprinde o expoziție permanentă dedicată domnitorului, întrunind și calitatea de reconstituire a ambientului gălățean de la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea.

Muzeul de artă vizuală

Este primul muzeu de artă contemporană românească din țară. A fost inaugurat în anul 1967 și a fost conceput structural să prezinte cele mai noi tendințe ale fenomenului plastic în devenire, destinație pe care și-o păstrează și la acest început de mileniu. Aproximativ 400 de lucrări existente în sălile de expunere și-n aer liber, în parcul muzeului, constituie o selecție dintr-un patrimoniu mult mai amplu, completat adesea cu un patrimoniu virtual, din atelierele artiștilor contemporani. Patrimoniul muzeului cuprinde creații de artă românească din a doua jumătate a secolului XIX și din secolul XX reprezentanți ai avangardei românești și lucrări ale artiștilor care formează o punte de legatură între prima și a doua jumătate a secolului.

Lăcașuri de cult

Biserica fortificată „Sfânta Precista”

Este construcția cea mai veche din Galați, fiind sfințită ca lăcaș de cult în septembrie 1647, în timpul domnitorului Vasile Lupu. Biserica a fost închinată Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos. La ridicarea bisericii au fost folosite materialele existente la fața locului: piatră de la Barboși, lemnul din pădurile de pe platforma Covurluiului, cărămidă și var, nisip de pe plajele Dunării etc. Arhitectura bisericii este românească și prezintă unele elemente specifice: turnul-clopotniță este prevăzut cu metereze, putând fi folosit pentru observarea Văii Dunării, iar în caz de nevoie devenea fortificație de apărare. Turnul, format din două niveluri, este prevăzut cu o cameră pentru ascunderea valorilor, cu două metereze și o ușă de acces, probabil, spre un balcon. Al doilea nivel era prevăzut cu ferestre și metereze. Un alt element de apărare la „Precista” este podul întărit, alcătuit din două părți, una deasupra naosului și a doua deasupra altarului. Podul este prevăzut cu 28 de metereze. În zidărie, printre rândurile de cărămidă, este folosită piatra, tehnica nefolosită la alte biserici moldovenești ridicate în aceeași perioadă. Biserica ,,Precista” a suportat toate vitregiile vremurilor, fiind arsă în 1711 de către otomani, distrusă în războaiele ruso-otomano-austriece din 1735-1739 și 1769-1774. În 1821, otomanii distrug și jefuiesc iar locașul. Biserica a fost refăcută și restaurată în 1829 și-n 1859. S-a făcut o restaurare și între anii 1953-1957 după care, biserica a fost transformată în muzeu. În perioada 1991-1994, biserica ,,Precista” a fost restaurată iar și a fost redată cultului ortodox. Se spune ca există un tunel secret pe sub Dunăre de la biserică până pe malul celălalt al fluviului pentru a putea ascunde bunurile și a scăpa de atacurile vrăjmașilor.
Biserica Romano-Catolică

Monumentul din strada Domnească nr. 86 este construit în anul 1844 și extins în anul 1873. Printre obiectele de valoare artistică amintim: Altarul Mare, executat din marmură colorată, tabloul „Sfântul Ioan Botezatorul predicând”, Statuia Inimii Preasfinte a Domnului Iisus Hristos, Statuile Pieta și Sfântul Francisc de Assisi. Biserica a fost consolidată și renovată în starea actuală între anii 1985-1988.
Biserica Greacă

La data de 6 august 1866 se pune piatra de temelie a bisericii cu hramul „Schimbarea la Față” a cărei sființire se face la 17 septembrie 1872 de către episcopul Melchisedec alături de Arhimandritul Eughenie Xiropotamo. În pronaos se află placa de marmură cu numele fondatorilor precum și două plăci de marmură cu numele ctitorilor și a marilor ctitori. Biserica e în formă de cruce înscrisă cu turlă și are pe latura vestică două clopotnițe. Pictura a fost relizată de către pictorul Papadopoulos din Adrianopol. Pe catapeteasmă sunt icoane mari reprezentând pe Sf. Fecioara Maria cu Pruncul, Învierea Domnului, Sf. Gherasim, Sf. Sofia, Sf. Grigorie și Sf. Vasile cel Mare. Ferestrele bisericii conțin 8 vitralii cu apostoli și sfinți: Petru, Andrei, Marcu, Toma, Bartolomeu și Luca pe latura nordică și Pavel, Simion, Ioan, Iacob, Filip pe latura sudică.

Catedrala Arhiepiscopală Dunărea de Jos

Piatra de temelie a Catedralei arhiepiscopale din Galați a fost așezată la 27 aprilie 1906, de către prințul Ferdinand și regina Maria, alături de episcopul Dunării de Jos de atunci, Pimen Georgescu, viitorul mitropolit al Moldovei, construcția durând până în anul 1917 și fiind realizată după planurile arhitecților Petre Antonescu și Ștefan Burcuș. Construcția se detașează în planul arhitectural gălățean, fiind concepută în stil muntenesc, cu o singură cupolă fără abside laterale. În anul 2006, a fost sărbătorit centenarul Catedralei episcopale din Galați, prilej cu care au sosit în orașul de la malul Dunării moaștele Sfântului Nectarie de la Eghina. Construcția a fost restaurată, operațiune care a început în anul 1989 și care a continuat vreme de 17 ani, implicând lucrari de consolidare de infrastructură și extrastructură, Catedrala fiind de fapt reconstruită și reconsolidată. De asemenea, pictura originală din anul 1957 a fost curațată complet, a fost pavat așezamântul din jurul Catedralei, au fost refăcute împrejurimile, iar în curtea Centrului eparhial a fost construită o nouă cladire, un centru cultural, pastoral și misionar cu numele Sf. Ioan Casian.

Biserica Mavromol

„Stânca neagră” in greacă, a fostei mănăstiri Mavromol poartă hramul Adormirea Maicii Domnului și a fost construită în 1669 de Gheorghe Duca și refăcută de fiul său între 1700-1703. Păstrează picturi murale interioare valoaroase refăcute între 1973-1975. În chiliile acestei biserici au funcționat primele scoli din Galați înființate în 1765 (cu predare în limba greacă) și 1803 (cu predare în română). Războiul ruso-turc, 1768-1774 și razboiul ruso-austro-turc, 1787-1792 au provocat distrugeri profunde bisericii Mavromol. Școala și-a întrerupt activitatea și s-a reînființat abia în anul 1803 prin hrisovul lui Constantin Moruzi. În timpul revoluției din 1821 biserica a fost arsă de turci. Construcția actuală datează din perioada 1858-1861, și respectă planul inițial. Biserica are o splendidă icoană de lemn sculptat „Maica Domnului”, și o valoroasa catapeteasmă adusă de la biserica Mănăstirii Sf. Sava din București. Biserica are plan bazilical necompartimentat. Absidele laterale apar în exterior în rezalituri. Tavanul este format din trei calote separate prin arce dublou. Intrarea se face pe latura de sud printr-o ușă marcată de un portal cu icoana de hram și simboluri heraldice: capul de bour și doi lei. Tot pe latura de sud, în medalion, sculptată în piatra, este stema Moldovei. Pe timpul comunismului biserica a fost abuziv expropriată de terenul de lângă ea pe care era un cimitir.
Biserica Vovidenia

Monument istoric și de arhitectură ridicat în anul 1790, pe locul unde mai fusese o biserică. A fost arsă și distrusă complet în anul 1821, restaurarea încheindu-se în anul 1851. Deasupra naosului se ridică o cupolă susținută de arce dispuse în cruce, în stilul moldovenesc tradițional. Acoperișul turlei, ridicată pe naos, este în formă de clopot și o altă turlă, mai mică, este ridicată deasupra altarului. Turla clopotniței de pe pridvor este o adăugire din 1901. Aici se află mormântul Smarandei Cuza, mama domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Biserica Sf. Spiridon

A fost ridicată în anul 1817 pe un plan triconic cu patru contraforți. Are trei turle, una mai mică, celelalte două egale, baza turlei de pe naos se sprijină pe arce dispuse în cruce. Cele mai valoroase elemente ale bisericii sunt catapeteasma și icoanele. Pictura originală nu se mai pastrează.

Templul Meseriașilor

Din Str. Dornei 7 a fost ridicat în anul 1896 pe locul unei sinagogi din anul 1806.

Teatre

Teatrul Dramatic „Fani Tardini” GalațiTeatrul Gulliver

Există de peste 45 de ani. Este un teatru de repertoriu cu profil dramatic, cu trupă permanentă alcătuită din 25 de actori, 2 regizori, un scenograf. Pentru realizarea producției teatrul apelează de asemenea la colaboratori prestigiosi pe plan național – regizori, scenografi, compozitori. Teatrul are ateliere de productie proprii; sala proprie cu 300 de locuri, cu scenă de tip italian. Este singura institutie teatrală profesionistă cu profil de dramă din Județul Galați. Teatrul se adresează spectatorilor din întreg județul Galați, dar și celor din județele apropiate. Repertoriul cuprinde în fiecare stagiune în afara producțiilor noi, un număr de titluri realizate în stagiunile precedente.

Este o instituție de cultură subvenționată de Statul Român, ca și alte teatre de copii. Teatrul Gulliver a luat ființă la 1 octombrie 1952. În acest interval au fost prezentate peste 200 de titluri, (4-5 premiere pe stagiune) din literatura română și universală pentru copii, sub iscusita conducere a numeroși oameni de cultură. Anual se organizează Festivalul Gulliver, unul dintre cele mai importante de acest gen din România, care transformă municipiul Galați în „Capitala teatrului de marionete”.

Teatrul liric Nae Leonard

A fost înființat în 1956. Anual organizează „Zilele Muzicale Gălățene”, când sunt prezentate publicului cele mai reprezentative titluri ale repertoriului de toate genurile.

Alte monumente, clădiri și locuri

Palatul Administrativ

Edificiu impunător, inaugurat la 27 aprilie 1906, astăzi sediu al Prefecturii județului Galați, Palatul Administrativ a fost construit în perioada anilor 1904 -1905 după planurile arhitectului Ion Mincu, fondatorul școlii naționale a arhitecturii românești. Pe fațada principală a Palatului, la nivelul superior, se află două statui realizate din marmura albă – „Industria” și „Agricultura” ale sculptorului Frederic Storck, care sunt acoperite de tencuială. Mai jos, se găsesc două steme de bronz ale județului. Pe frontonul clădirii se găsește un ceas de mari proporții. Fiecare oră este marcată prin câteva fraze muzicale ale nemuritorului vals „Valurile Dunării” capodopera de renume mondial a compozitorului gălățean losif Ivanovici (1845 -1902).

Copia “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”)

Inaugurată în 1995, simbolul latinității poporului român.

Palatul Navigației (astăzi Gara Fluvială)

Datează din ultimul deceniu al secolului XIX, începutul secolului XX, fiind proiectat de arhitectul Petre Antonescu. În prezent acesta este sediul mai multor instituții precum “Administrația Porturilor Dunării Maritime” sau “Compania de Navigație Fluvială Română Navrom”.
Palatul Universității

Situat în centrul Galaților, fostul Palat al Justiției, astăzi sediul Universității, ocupă în vechiul peisaj arhitectural al municipiului locul cel mai de seamă, datorita monumentalitații sale. Acest edificiu este opera arhitecților Grigore Cerchez și Vîrnav. A fost construit între anii 1911-1913.

Casa Robescu

Este construită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, dupa proiectul arhitectului Ion Mincu. Clădirea are subsol supraînălțat, două nivele cu două foișoare-balcon la etaj și un alt balcon la parter, spre stradă. Decorațiile exterioare sunt din ocnițe cu butoni, brâu în stil brâncovenesc al frânghiei răsucite, plăci de ceramică lustruită. Ceramica lustruită este folosită și la decorarea florală a registrului superior. Azi servește ca „Palatul Copiilor” Galați.

Castrul Roman de la Tirighina – Barboși

Săpăturile efectuate în castellum roman de la Bărboși (la nord de Dunăre, lângă Galați, aproape de vărsarea Siretului), din anii 1959—1962, au dovedit în condiții stratigrafice perfect de clare, că pe înălțimea Tirighina se găsea la început o cetățuie dacică, întărită cu un val de pământ. Ceramica dacică și cea de import, ca și o monetă de argint histriană, permit ca începuturile cetățui dacice să fie fixate în secolul I î.e.n. (cel mult sfârșitul secolului II î.e.n.). Cetățuia dacică de la Bărboși a sfârșit apoi în urma unui puternic incendiu, a cărui urme sunt destul de evidente. Monedele romane aflate în acest nivel dacic sunt din vremea lui Augustus și continuă apoi seria neîntreruptă până în anii domniei împăratului Nero (54—68 e.n.). N-ar fi exclus deci ca sfârșitul acestei cetățui să fie pus în legătură cu acțiunea guvernatorului Moesiei Tib. Plautius Silvanus Aelianus în regiunea de la nord de Dunăre, a cărui rezultat a fost mutarea forțată a celor 100.000 de transdanubieni la sud de Dunăre și care a avut loc prin anii 62—66 e.n. în legătură cu problema vechimii stăpânirii romane la nord de Dunăre, în partea de sud a Moldovei, se pune întrebarea dacă acest castellum de la Bărboși, datează dintr-o perioadă mai veche decât anii 101 —102, primul război dacic (eventual 105—106 cel de al doilea război dacic), sau numai începând cu acești ani.

Biblioteci

Biblioteca V.A. Urechia

În Galați cea mai mare bibliotecă este Biblioteca „V. A. Urechia”, înființată în anul 1889, având ca prim fond de carte donația academicianului Vasile Alexandrescu Urechia. Biblioteca „V. A. Urechia” dispune de peste 600000 de titluri și are peste 150 de abonamente la ziare și reviste. În privința serviciilor, biblioteca și-a organizat și dispunde de secții de împrumut pentru adulți și copii, sală cu lucrări enciclopedice de referință, săli de lectură specializate cu 190 de locuri, sală de audiții și video, cataloage alfabetice și sistematice, pe fișe, pentru colecțiile proprii, cataloage tipărite pentru cărți românești și străine, catalog on-line al publicațiilor monografice, servicii specializate de informare biografică, o bibliografie a județului Galați. Din anul 1991, instituția a trecut la un program complex de automatizare și prelucrare a informațiilor, bazele de date bibliografice fiind accesibile publicului, din 1994, prin terminale de interogare directă sau cu asistența personalului de specialitate. Biblioteca dispune de 30 de stații de lucru și de pachetul integrat de programe TINLIB produs de IME (Marea Britanie). Biblioteca, prestigios centru de documentare și informare, organizează la sediu și în alte instituții din oraș activități specifice. De asemenea biblioteca a elaborat lucrări proprii (Buletinul Fundației „V. A. Urechia”, Anuarul bibliografic al Județului Galați, monografii etc.). Biblioteca „V. A. Urechia” dispune de un fond de carte veche și rară deosebit de valoros.

Casa Corpului Didactic

Înființată în anul 1939 reprezintă o valoroasă bibliotecă de specialitate. Instituția editează revista de informație și opinie pedagogică „Școala gălățeană”, cu apariție lunară, dispune de o editură cu aceeași denumire, sub egida căreia sunt publicate lucrări de specialitate sau pe teme de educație. Tot aici activează Cenaclul literar „Anton Holban”.

Parcuri și locuri de relaxare

Parcul EminescuPrin poziția sa geografică, Zona Liberă Galați continuă tradiția statutului de Porto Franco pe care Galațiul l-a obținut în perioada 1837 – 1883, având acces la Dunare. Prin infrastructura modernă, în conjuncție cu avantajele naturale oferite de canalul de navigație al Dunarii, Zona Liberă Galați oferă avantaje speciale pentru investitori, deopotrivă români sau străini. Exonerările de taxe, garanțiile de stat pentru investițiile realizate, operațiile financiare realizate în monedă straină convertibilă sunt măsuri pentru a atrage investitorii. Municipiul Galați este cel mai important centru român de industrie maritimă. Șantierul Naval DAMEN SA ansamblează și repară nave de până la 65.000 tdw. În Galați se află deasemeni cel mai mare combinat siderurgic din România, Arcelor Mittal S.A., care împreună cu alte unități specializate, formează un sector metalurgic și siderurgic puternic.[12] Din anul 2001 pâna în prezent, combinatul siderurgic din Galați a cunoscut mai multe denumiri: LNM Holdings, Mittal Steel și în prezent Arcelor Mittal. Parte a celui mai mare grup mondial din industria de profil, combinatul asigură jumătate din necesarul de oțel al României. Cu investiții ce depăsesc 600 de milioane de dolari, în peste 7 ani Arcelor Mittal Galați a depășit o cifra anuală de afaceri de 6 miliarde RON. Din 27000 de angajați câți erau în 2001, s-a ajuns în 2006 la 16000, iar în 2009 la 11000. Investițiile în tehnologie modernă au acelerat transformarea combinatului. Ținta administrației este cresterea eficienței de la nivelul de 280 tone de oțel anual pe angajat la 600 tone de oțel anual pe angajat cât reprezintă media europeană. Din anul 2009 combinatul siderurgic Arcelor Mittal Galați a devenit centrul Diviziei Produse Plate Europa de Sud-Est, care va încorpora activitatea altor doua unități, din Macedonia și din Turcia.[13] Zece companii din Galați sunt prezente în top 30 al Regiunii de SE în funcție de cifra de afaceri: Arcelor Mittal SA, Arabesque SRL, Electrocentrale SA, Damen SA, Mairon SA, Vega 93 SRL, Euro-P.E.C SA, Mairon Holding Ltd. SRL, Navrom SA, Prutul SA. Indicii producției industriale au fost în anul 2007 realizați în procent de 102,1% , comparat cu aceeași perioadă a anului 2006. Creșteri semnificative ale producției s-au înregistrat în: industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (120,4) ; producția de mobilier ( 111,5) ; industria metalurgică (102,7%) ; captarea, tratarea și distribuția apei (101,1%). Scăderi ale producției s-au remarcat în : industria de mașini și echipamente (72,9%) ; edituri , poligrafie și reproducerea înregistrărilor pe suporți (92,6%) ; industria alimentară și a băuturilor (98,4%).[14]

Amenajat în 1869, acest parc mai păstreaza câțiva arbori contemporani cu Mihai Eminescu care poposi aici de mai multe ori mai ales în ultima parte a vieții. În parc există un mic lac artifical și un loc amenajat unde-n trecut fanfara militară susținea recitaluri. Este renumit datorită prezenței statuii lui Eminescu.

Faleza Dunării

Este una dintre zonele reprezentative ale Galațiului. Loc de promenadă pentru toți, unde au loc frecvent concerte muzicale și întreceri sportive (concertele „La Elice” și Crosul Copiilor). Reprezintă aproape singura zonă unde s-au valorificat resursele pentru agrement. Oferă un mare potențial de relaxare și agrement prin spații verzi. Este „populată” de multe monumente din fier vechi, originale. La malul falezei inferioare sunt multe vaporașe transformate în restaurante.
Grădina Publică

Este situată în apropierea Complexului Studențesc reprezită o zonă deosebit de frumoasă pentru odihnă și recreere. Este un punct de vedere excelent asupra Lacului Brateș, a triajului și a gării principale a Galațiului.

Parcul C.F.R.

Parcul este situat lângă calea ferată, în apropierea tunelului feroviar.Oamenii se relaxează dat fiind că este în apropierea Azilului de Bătrâni și este capăt de linie pentru unele trasee TransUrb Galați. Acest parc deservește și locuitorii de la nord de calea ferată.

Grădina Botanică

Este inclusă în Complexul Muzeal Științele Naturii și domină malul stâng al Dunării. Puteți admira colecțiile de plante din zonele tropicale și subtropicale (cactuși, euforbii, palmieri, crotoni, muscate, begonii, etc.), cochetul rozariu care cuprinde peste 200 soiuri de trandafiri, flora și vegetația României de pe versantul sudic însorit al grădinii – peste 3000 exemplare de speciile de arbori și arbusti, zona de stejari – peste 50 exemplare, de mesteceni și coniferele. Tot aici se găsește o replică a unei grădini japoneze.

Rezervația și Grădina Zoologică Gârboavele

Ambele situate la ieșirea de nord a orașului. Grădina Zoologică din Pădurea Gârboavele este inclusă în Complexul Muzeal de Științe ale Naturii. În cadrul Grădinii zoologice pot fi vãzute diferite specii exotice. De asemenea, pasionații de echitație pot practica acest sport la Grădina Zoologică, aici existând nu doar cai special antrenați pentru acest scop, ci și un manej excelent amenajat și personal instruit. Tematica zoo a fost elaborată împreună cu specialiștii de la European Association of Zoos and Aquaria, și are drept obiective conservarea speciilor rare de animale, precum și educația pentru conservare.

Lacul Vânători

Aflat în extremitatea de nord-est a municipiului Galați, pe o suprafață de 28 de hectare. Cuprinde un lac natural de 11 ha, un versant de 10 ha de pădure de salcâm și un versant de 8 ha parțial amenajat pentru agrement și supus unui plan intensiv de modernizare și reamenajare.
Complexul de agrement Priza Dunării

Situat la ieșirea din Galați, pe drumul spre Brăila, cuprinde trei piscine, căsuțe, locuri de camping și un restaurant. Pe o porțiune a complexului se află un club occidental ce are ca dotări o piscină, restaurant, bar și cafenea.

Casa Lambrinidi

Situată pe Strada Domnească nr. 51, lângă Universitate. Construită de Epaminonda Lambrinidi, proprietarul unei mori de pe strada Portului și având ca anexa o turnătorie și atelier de reparat mașini și vase, înainte de aprilie 1879, îl găzduiește pe domnitorul Carol I, cu ocazia unei vizite în Galați. A fost sediul Curții de Apel, al Liceului Mihail Kogălniceanu și, după cutremurul din 9-10 noiembrie 1940, al Primăriei.

Plaja Valurile Dunării

Situată în sud-vestul orașului, aceasta are în administrare de la A.D.P. 2 piscine mari, 3 piscine mici pentru copii fiecare cu cate un topogan, plaja, restaurantele și zonă de dușuri. Este un excelent loc de relaxare în timpul verii și nu numai.

Plaja Brateș

Plajă privată, pe malul stâng al Lacului Brateș, mai mică decât Valurile Dunării, intrarea este mai scumpă decât la Valurile Dunării, dar nisipul este mai curat. Exact prin fața intrării pe plajă trece linia de cale ferată ce leagă Galațiul cu Bereștiul și Bârladul.

Cartierele municipiului

1.Dimitrie Cantemir

2.Barboși

3.Țiglina 1

4.Țiglina 2

5.Țiglina 3

6.Țiglina 4

7.Bădălan

8.Siderurgiștilor Est

9.Siderurgiștilor Vest

10.Arcașilor

11.Traian Nord

12.Bariera Traian

13.Lozoveni

14.Port

15.Gară

16.Centru

17.Mazeppa 1

18.Mazeppa 2

19.Dunărea

20.Aurel Vlaicu

21.Aviației

22.I.C. Frimu

23.Micro 13a

24.Micro 13b

25.Micro 14

 26.Micro 16

 27.Micro 17

 28.Micro 18

29.Micro 19

30.Micro 20

31.Micro 21

32.Micro 38

33.Micro 39a

34.Micro 39b

35.Micro 39c

36.Micro 40

 37.Filești

Demografie:

Populația Galațiului este în acest moment de aproximativ 367.000 de locuitori. La recensământul din 2002 municipiul Galați număra 298.861 locuitori, dintre care 295.924 români (99%), 1.483 tigani (0,49%), 115 evrei (0.03%), 290 ruși (0,09%), 247 greci (0,08%), 205 maghiari (0,06%), 114 germani (0,03%), 571 armeni ș.a. Sub aspect confesional populața orașului este alcătuită din 293.308 ortodocși (98,14%), 1.733 romano-catolici (0,57%), ș.a.

Minoritățile din Galați

Comunitatea evreiească

Istoricul I.B. Brociner, fost președinte al Comunității evreilor din Galați între 1875 – 1898, considera că israeliții au venit la malurile Dunării încă de pe vremea hazarilor, popor de origine turcă trecut la iudaism în secolul 8 după Hristos. Evreii erau principalii comercianți în singurul port al Moldovei din timpul lui Alexandru cel Bun și al lui Ștefan cel Mare, ei intreținând intense legături comerciale cu coreligionarii din Bizanț și lumea musulmană. Domnitorul Ștefan Tomșa (1611 – 1623), printr-o proclamație, i-a invitat pe negustorii evrei din Liov să practice nestingherit comerțul în Moldova. Așezați în valea orașului, evreii ocupau cea mai mare parte a străzii Dogarilor (astăzi Dogăriei) și străzile învecinate (Elicei, Chihan Vodă, Piata Moruzzi, Ceres, Griviței) până în cartierul Bădălan. Primul Cimitir Evreiesc este atestat documentar în 1590, iar un altul în 1629. Începând cu 1769, părăsesc zona și primesc autorizație pentru a se muta pe deal. Construcțiile sinagogale au inceput târziu în Galați, abia în 1730 fiind atestată o casă de rugăciuni a evreilor și doar peste 50 de ani se menționează în documente Sinagoga Mare de pe strada Podul de Piatră. S-au mai construit, între 1800 și 1848 două sinagogi, apoi alte 14 în a doua jumătate a secolului 19. Preocupați tradițional de îvățătură, evreii din Galați înființau în 1859 prima școală primară, apoi înca una, iar în 1877 a fost constituit primul comitet școlar al comunității, anii următori înregistrând deschiderea altor școli Școala de fete „Silvya Schmierer”, Școala populară de menaj „Lumina”, o școală comercială pentru fete evreice, o grădiniță de copii, o școală profesională etc.). În 1919 ia ființă Liceul Comunității Evreilor (în prezent Liceul „Alexandru Ioan Cuza”), în clădirea acestuia aflându-se și sediul comunității. În vara anului 1941, școlile evreiești au fost transformate, până în luna noiembrie a aceluiași an, în lagăre de internare pentru evrei, liceul continuând să funcționeze într-un imobil pus la dispoziție de o familie din comunitate. Departe de a fi preocupați numai de comerț, așa cum spune un anumit tip de propagandă, evreii s-au asociat în funcție de profesiile diverse pe care le practicau în Galați (Breasla croitorilor, Societatea meseriașilor israeliți, Societatea magazionerilor – Bender, Societatea funcționarilor din port – Junimea, Asociația zugravilor și vopsitorilor evrei etc.). Au înființat societăți de binefacere, culturale, sportive (tatăl celebrului pianist londonez Radu Lupu, Mauriciu Lupu, a fost un profesor de gimnastică foarte apreciat al sportivilor evrei), au scos diverse ziare și publicații specifice („L’Echo Danubien”, „Prietenii Sionului”, „Pământeanul”, „Akavat Zion”, „Vocea Galațiului” s.a.). Nerecunoscuți ca fii legitimi ai țării în care trăiau, deși participaseră cu entuziasm și la Revoluția din 1848 și la alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn în Principatele Unite Române, luptaseră în războiul de Independență și în cel de Întregire, evreii din Galați au suportat excese antisemite, devastări de sinagogi, bătăi și chiar omoruri, primind abia în 1919, prin Decretul-Lege 9464, dreptul de cetățenie pentru cei născuti în România și care au satisfăcut legea recrutării. Acte de violență antisemită, devastări de magazine, bătăi, s-au mai înregistrat la 1932, cu prilejul Congresului Ligii Apărării Naționale Creștine a lui Cuza, în vara anului 1940, dupa ocuparea Basarabiei de către U.R.S.S., în timpul prigoanei legionare și după Rebeliune, când mareșalul Ion Antonescu a preluat toată puterea în stat. În anii ’20 ai secolului trecut, evreii din Galați reprezentau o cincime dintr-o populație de peste 100.000 de locuitori ai orașului de la mila 80 a Dunării. Astăzi (2009), mai rezistă doar cca. 200 dintre ei, majoritatea bătrâni și bolnavi, aproape necunoscuți de gălățenii de vârsta medie. Comunitatea Evreiască din Galați se stinge încet în sediul din strada Dornei nr. 7-9, unde se mai află Templul Meseriașilor și Restaurantul Ritual.

Comunitatea elenă

Comunitatea elenă din Galați care, alături de cele din București, Constanța și Brăila, se numără printre cele mai vechi și mai reprezentative din țară, număra în perioada interbelică peste 10.000 de membri. Dupa ce în anii 1947-1948 organizația grecilor și-a întrerupt activitatea pentru o lungă perioadă de timp, în urma schimbării din decembrie 1989, în luna aprilie 1990 Comunitatea elenă din Galati (C.E.Gl.) a fost reînființată, ea fiind continuatoare a vechii comunități grecești și, prin urmare, moștenitoarea de drept a bunurilor pe care le-a deținut aceasta. Plecările masive ale grecilor din perioada anilor ’48-’50 și repatrierea din anii ’75-’80 a partizanilor au făcut ca organizația grecilor din Galați, care este afiliată la Uniunea elenă din București, să numere în prezent doar aproximativ 1000 de membri, dintre care 78 sunt simpatizanți. Comunitatea grecilor revendică în acest moment Biserica Metamorphosis din Galați (actuala Biserică Greacă), precum și toate imobilele comunității din jurul acesteia, practic, pe lângă biserică, grecii din Galați mai dețineau actualul restaurant Olimpic, cinematograful Central, clădirea Stării Civile, o școală demolată în primăvara anului 1989 pe locul căreia s-a construit sediul Bancii Transilvania, o Cantină a Săracilor, de asemenea demolată, situată între Banca Transilvania și Starea Civilă plus câteva imobile situate pe străzile Portului, Sfântul Nicolae și Basarabiei. Restaurantul Olimpic si Cinematograful Central au fost retrocedate catre Comunitate in anul 2000, iar Oficiul Starii Civile in toamna anului 2009.

Economie

Poziția geo-strategică a județului Galați, aflat la răscrucea principalelor rute comerciale care traversează Europa, de la Est la Vest și de la Nord către Sud, existența celui mai mare complex de porturi fluviale pe Dunăre, înalta calificare a forței de muncă reprezintă atuuri demne de atenția potențialilor investitori străini. Procesul de restructurare și de privatizare al marilor întreprinderi industriale, comerciale, agricole sau de servicii, oferă numeroase oportunități investitorilor, dată fiind viabilitatea demonstrată de capacitatea acestora de a-și fi menținut și chiar lărgit piața. Zona Liberă Galați, înființată în 1993, amplasată pe malul Dunării la sud-est de orașul Galați constituie un argument în plus pentru atragerea viitorilor investitori în această zonă, prin facilitățile fiscale pe care le oferă. Avantajele oferite de amplasamentul Zonei Libere Galați (suprafață totală de 137 ha) se constituie în accesul la importantele magistrale de transporturi fluviale (canalul Rin – Main – Dunăre), de transporturi feroviare (inclusiv transferul la ecartamentul larg) și rutiere precum și în accesul la chei și la instalațiile portuare, poziționarea pe Dunărea maritimă la 80 km de Marea Neagră și foarte aproape de frontierele cu Ucraina și Republica Moldova. În Galați se găsește sigurul parc de software din România. Parcul de software de la Galați a fost inaugurat în martie 2004 și a avut de la bun început un grad de ocupare de 100%. În prezent, în parcul de software Galati lucreaza 500 de angajați permanenți plus înca aproape 100 de colaboratori, la un număr de 31 de firme, dintre care patru, Oracle, HP, Microsoft și Sun Microsystems, au deschis, împreuna cu Universitatea Dunărea de Jos, centre de cercetare și dezvoltare. Universitatea Dunarea de Jos este singura instituție din regiune care are o facultate de calculatoare.

Structura producției industriale pe domenii de activitate

Industria metalurgică din Galați realizează 55,6% din producția de oțel a României, 55% din cea a producției de laminate și 90,4 % din producția de tablă și benzi laminate la rece. Mai mult de jumătate din producția metalurgică este exportată. Construcțiile navale, ramură de mare tradiție în oraș, furnizează flotei fluviale și maritime nave de până la 65.000 tdw (barje, vrachiere, mineraliere, remorchere, petroliere) și platforme de foraj marin. Galațiul este unul din cele mai mari noduri de trafic comercial din România, conectat la principalele coridoare de comunicație europeană: pe cale fluvială la canalul Rhin-Main-Dunăre care leagă Marea Nordului de Marea Neagră; prin căile ferate se asigură transferul de la ecartamentul european către cel folosit în țările ex-sovietice; Zona Liberă Galați este un punct strategic în zona de est a orașului, pe teritoriul acesteia întâlnindu-se toate căile de comunicație enumerate mai sus: rutier, feroviar mixt ruso-european și naval; are stație de triaj Barboși Triaj în satul Movileni. Transportul rutier se realizează printr-o rețea densă de șosele naționale și județene. Orașul Galați, amplasat pe malul stâng al Dunării, la 80 km de Delta Dunării, are patru porturi, un port pentru transportul de persoane și trei pentru transportul de mărfuri. Galați este al doilea port al României, cu posibilitate de conectare la Marea Neagră, de la Galați Dunărea fiind maritimă. Prin porturile sale se realizează cea mai importantă parte a exportului de cherestea a României. Cel mai important port la Dunăre, construit acum 12 decenii, Port Bazinul Nou oferă o serie de servicii: facilități de încărcare, descărcare, legare, depozitare pentru bunuri, rulouri, oțel, aluminiu, cherestea, bușteni, cereale, mașini și alte încărcături. Caracteristicile portului Galați sunt următoarele:

Suprafață totală: 864.131 mp;

Număr de bazine portuare: 2 (Docuri, Bazinul Nou);

Lungimea cheurilor: vertical = 4.675 m; pereat = 2.390 m;

Număr dane de operare: 56;

Facilități pentru staționarea navelor pe timp de iarnă;

Conexiune feroviară: lungime = 12.348 m (Ecartament European);

Cale ferată cu ecartament larg – în lungul danelor de operare;

Punct de tarifare cale ferată;

Conexiune cu sistemul rutier național;

Parcare asigurată pentru camioane;

Facilități de depozitare a mărfurilor (platforme deschise și magazii închise);

Echipamente portuare pentru operarea navelor;

Siloz pentru cereale;

Gestiunea deseurilor de la navă: gunoi menajer, ape uzate și ape de santina;

Facilități pentru bunkeraj și pentru întreținerea navelor;

Zona liberă;

Punct vamal;

Șantierul naval DAMEN S.A.;

Terminal cerealier;

Terminal de containere;

Terminal petrolier;

Siguranță în conformitate cu codul ISPS.

Firmele și forța de muncă

Din totalul de 23.715 de operatori economici activi înregistrați la Registrul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură din Galați la sfârșitul anului 2008, 150 de mari companii asigură locuri de muncă pentru majoritatea salariaților din județ. Firmele private reprezintă 97,5% din numărul total al întreprinderilor. Structura firmelor după forma de proprietate: dintre cei 23.715 agenți economici, 5678 sunt asociații familiale și persoane fizice și 18.037 sunt societăți comerciale. Totalul operatorilor economici activi din Galați reprezintă 2.1% din totalul operatorilor economici activi din întreaga țară.

Spitale

În municipiul Galați funcționează următoarele spitale :
Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Apostol Andrei”.

Spitalul „C.F.R.”

Spitalul Clinic de Urgență Pediatrică „Sfântul Ioan”.

Spitalul de Boli Infecțioase „Sfânta Parascheva”.

Spitalul Militar „Carol Davilla”.

Spitalul de Obstetrică și Ginecologie „Buna Vestire”.

Spitalul „TBC”.

Spitalul de Psihiatrie „Elisabeta Doamna”.

Spitalul „Arcada”.

De asemeni este in proiect un spital regional.

Presa

Televiziuni

Antena 1 Galați

RTV Galati

VOX TV

Express TV

Pro TV Galați

Mega TV

Prima TV Galați

TV GALATI

Posturi Radio
Radio 1

Pro fm – Lider fm

Radio Academik fm

Magic FM Galați

Kiss FM Galați

Ziare
Viața Liberă

Monitorul de Galați

Imparțial

Adevărul de seară

Impact-est

Ziarul de Galați

Realitatea

Raid Galați

Transportul intern

Transportul în comun este asigurat de compania „TransUrb” iar microbuzele sunt conduse de asociatia „Sherr”(asupra căreia s-a declarat falimentul), „Atlas, un alt operator are traseele convenție în combinat cât și linia de autobuze preorășenească 14 care duce din Galați în comuna Cișmele. Galațiul este unul dintre puținele orașe ale țării noastre în care se gasesc toate cele 3 mijloace de transport: troleu, autobuz și tramvai (excepție face Bucureștiul care are și metrou). În prezent rețeaua de tramvaie gălățene este în reconstruire pe etape: în prima etapă se înlocuiesc liniile din Piața Centrală, I.C. Frimu, Piața Energiei, Ireg, Bulevardul Basarabiei, Bulevardul Traian, în etapa a 2-a urmează liniile de pe Bulevardul Oțelarilor, Strada Stadionului, Strada Frunzei, Strada Anghel Saligny, Viaductul Siderurgic și în ultima etapă restul rețelei din Micro 40, Bulevardul Ștefan cel Mare, Bulevardul Coșbuc și Bariera Traian. Autoritățile locale ce răspund de transportul în comun vor achiziționa mai multe autobuze, trolee și tramvaie deoarece microbuzele vor fi scoase din mai 2010. Actualmente doar traseele de tramvai 1, 3, 5, 6, 39, 39b, 40, 41, 42 și 46 sunt funcționale, restul fiind afectate de lucrările de modernizare ISPA. 4 linii de troleibuz rulează în prezent, pentru că rețeaua va fi extinsă pe încă 4 străzi pentru fluidizarea traficului în municipiu. Străzile propuse sunt: Bulevardul Traian, Str. Războieni, Bulevardul Coșbuc și Strada Științei. Traseele troleului sunt: 101, 102, 103 și 104.

Transportul extern

Gările Galațiului se află pe magistrala 700 și aparțin de Regionala C.F. Galați:

1. De călători:

1.Galați (gara principală)

2.Barboși (opresc doar trenurile accelerat și personale)

3.Filești (opresc doar trenurile personale și acceleratul sezonier Galați – Mangalia – Galați)

2. De marfă și triere

1.Galați Larga (Liniile au ecartament 1520mm)

2.Barboși Triaj – cel mai mare triaj din țară având 32 de linii de triere

3.Cătușa

4.Mălina

5.Brateș

6.Galați Mărfuri

7.Galați Triaj

Din Galați pleacă 1 tren IC în direcția București Nord, mai multe trenuri rapid în direcțiile București Nord, numeroase accelerate spre București Nord, Tîrgu Mureș, Constanța, Iași, Brașov și multe trenuri personale către București Nord (circulă cu ordin special, Bârlad, pe magistrala 703 sau pe magistrala 704, Mărășești, Buzău, Berești, Tecuci etc. Galațiul este orașul cu cele mai multe căi ferate din țară, având și cele mai mari 3 triaje de vagoane. Rețeaua feroviară din orașul Galați este cu mult mai dezvoltată chiar și decât cea din București datorită triajelor de vagoane, cel mai mare din țară fiind Barboși Triaj cu 42 de linii.

Educație

O rețea densă de unități de învățământ de toate gradele, începând cu creșe și grădinițe și terminând cu universități asigură infrastructura instruirii și educării tinerei generații. Cele două Universități din Galați includ 11 facultăți și 3 colegii. În cadrul Universității „Dunărea de Jos” există două facultăți cu profil unic în România: „Facultatea de Nave” și „Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor”. Universitatea „Danubius”” pregătește specialiști, cercetători și lideri în domeniile juridic, economic și social. În afară de centrele de cercetare care funcționează în cadrul Universităților, în Galați există mai multe institute de cercetare specializate, patru dintre ele având profil unic în România: ICEPRONAV (Institutul de Cercetare și Proiectare pentru Construcții Navale), UZINSIDER Engineering (Institutul de Cercetare și Proiectare pentru produse plate metalice), Institutul de Cercetări Piscicole și Stațiunea de Cercetări Viticole Târgu Bujor. Baza materială pentru manifestări culturale și artistice este oferită de 330 biblioteci publice, 21 săli de cinema, 3 teatre, 10 muzee, 94 cluburi culturale, 5 case de cultură, etc. Școala Nr. 24 (Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil) este cea mai veche școală din județ. A fost fondată în anul 1832, până în anul 1896 aflându-se în interiorul Mănăstirii Mitoc. Pe data de 26 octombrie 1896 a fost inaugurată clădirea actuală a școlii. Cele mai prestigioase unități de învățământ preuniversitar sunt Colegiul Național Vasile Alecsandri, Colegiul Național Alexandru Ioan Cuza,Colegiul Național Mihail Kogălniceanu, Colegiul Național Costache Negri, Liceul Teoretic Emil Racoviță.

Administrație și politică

Primarul Galațiului este Dumitru Nicolae, din PSD. Componența Consiliului Local Galați are 27  de consilieri, aleși pe 1 iunie 2008.

Zona metropolitană

Zona Metropolitană Dimitrie Cantemir va fi formată din:

Galați jud. Galați

Brăila jud. Brăila

Baldovinești jud. Brăila

Vădeni jud. Brăila

Zagna-Vădeni jud. Brăila

Lacu Sărat jud. Brăila

Măcin jud. Tulcea

Vărsătura jud. Brăila

Șendreni jud. Galați

Smârdan jud. Galați

Vânători jud. Galați

Movileni jud. Galați

I.C. Brătianu jud. Tulcea

Garvăn jud. Tulcea

Kogălniceanu jud. Galați

Braniștea jud. Galați

Odaia Manolache jud. Galați

Independența jud. Galați

Frumușița jud. Galați

Foltești jud. Galați

Scânteiești jud. Galați

Schela jud. Galați

Tulucești jud. Galați

Chiscani jud. Brăila

Se estimează că populația zonei metropolitane va fi în jur de 1.000.000 de locuitori. Prima etapă a proiectului a vizat lucrările de pregătire și consolidare a solului și asigurarea utilităților pentru viabilizarea terenurilor. Dezvoltarea unei noi zone rezidențiale are ca efect creșterea numărului de locuințe pentru cetățenii municipiului, a gradului de confort în care aceștia vor locui. Totodată, angajarea unor lucrări de construcție de anvergură asigură o creștere a utilizării forței de muncă-n domeniul construcțiilor în primă fază, iar apoi, prin apariția unui nou cartier în domeniul serviciilor, învățământului, sănătății, culturii etc. Impactul economic al programului se reflectă în stimularea și diversificarea mediului de afaceri din Galați și Brăila, precum și atragerea de noi investiții străine în zonă. Beneficiarii proiectului sunt Primaria Municipiului Galați și firmele locale, dar mai ales sunt cetățenii orașului, în special tinerii. Costul proiectului a fost estimat la 14.537.000 Euro.
Primăria intenționează, prin acest proiect, să ofere gălățenilor peste 2.000 de unități locative. Cu sprijinul Guvernului României, în cadrul acestui proiect, au fost date în folosință șapte blocuri de locuințe și s-au realizat investiții în infrastructura viitorului cartier în valoare de peste 44,5 milioane RON, între 2005-2006.

Sport

Volei

Echipa de volei feminin CSU Metal Galati este câștigatoarea ultimelor 3 ediții ale campionatului național și Cupei Romaniei, 2006/2007, 2007/2008, 2008/2009 neavând practic adversar la această oră în România. Se poate menționa că s-a instaurat hegemonia CSU Metal în voleiul feminin românesc din primavara anului 2007 acest lucru fiind o consecință directa a pasiunii și susținerii financiare din partea președintelui clubului Corneliu Mangalea și a priceperii de pe banca tehnică a reputatului tehnician Zoran Terzici, antrenor și al reprezentativei de volei feminin a Serbiei. În sezonul 2008/2009 a fost în premiera pentru Romania participanta in Liga Campionilor.Insa, in sezonul 2009/2010 Metal a ridicat stacheta. S-a calificat in Play-off-ul de 12 echipe. Deci, prin urmare, fetele „de la Dunare” se numara printre primele 12 echipe ale acestui continent.

Kyokushin budokai

În Galați există și un club de Kyokushin budokai, numit Mixed Martial Arts, care a luat ființă în 2008, la inițiativa luptătorului Anatoly Danilov, multiplu campion la diferite stiluri de arte marțiale. Clubul dorește promovarea artelor marțiale pe plan local, regional, național dar și internațional. Clubul este la început de drum. Antrenamentele se desfășoară în sala Complexului Sportiv Dunărea de lângă bazinul olimpic.

Karate tradițional

În Galați sunt 2 cluburi importante de karate care își desfășoară activitatea în sala de sport a Liceului Auto. Este vorba de cluburile: Kodo Galați și Meikyo Galați. Ambele cluburi sunt înfrățite și practicanții o au ca antrenor (sensei) pe multipla campioană europeană și mondială Gabriela Ionete. Celălalt antrenor (sensei) Marius Ciubucciu în prezent este în Statele Unite ale Americii. Cluburile au dat țării mulți campioni europeni, regionali, naționali, județeni.

Fotbal

Stadionul cu capacitatea cea mai mare din orașul Galați este Dunărea. Alte stadioane sunt: Oțelul, Portu Roșu, Metalurgistul, Siderurgistul, Ancora, Oțelul 2 (are nocturnă), Dunărea 2, etc. Echipele de fotbal reprezentative din Municipiul Galați sunt Oțelul, Oțelul II, Dunărea, Steaua Dunării, LPS, Metalosport, Frontiera, Politehnica. Cea mai bună performanță a fost câștigarea titlului de campioană a României de către echipa Oțelul Galați în sezonul 2010-2011.

Rugby

Echipa de Rugby din Galați se numește R.C. CTTV Dunărea Galați Îi are ca antrenori pe: Secuianu Viorel, Secuianu Marius și Secuianu Dorian. Echipa activează în Divizia Natională de Juniori I și II și s-a clasat pe locul 2 la un turneu din Suedia găzduit de orașul Trelleborg cu ocazia împlinirii a 750 de ani de la înființarea cetății. Finala a fost pierdută în compania celor din capitala Suediei cu 17-5.

Tenis

În Galați sunt 5 cluburi de tenis de câmp: I.C.M.R.S.G.,C.S. Dacia, C.S. Dunărea , C.S. Voința si TC ATLAS

Baschet

Echipa de baschet din Galați se numeste Phoenix. Are multe titluri de campioană a României la juniori.

Popice

Clubul I.C.M.R.S.G. are „îndeletnicirea” popicelor.

Personalități gălățene

Patrimoniul știintei , tehnicii, artei și literaturii cuprinde și contribuțiile aduse de numeroși oameni care s-au născut sau și-au legat numele de orașul Galați, dintre care enumerăm pe:

Alexandru Ioan Cuza fost pârcălab al Galațiului, primul domn al României ales în 1859

Anghel Saligny (1854-1925) care este autorul proiectului și constructorul podului de peste Dunăre de la Cernavodă, din 1895, cel mai lung pod din Europa la vremea aceea, realizat pe baza unei tehnici necunoscute în lume până atunci: tot el a construit Docurile din Galați și Brăila, Palatul Navigației din Galați, podul peste Siret de la Cosmești și a amenajat portul Constanța.

Constantin Levaditi (1874-1954) savant de renume mondial, e unul dintre fondatorii inframicrobiologiei moderne.

Paul Bujor (1852-1952) creator de școală în fiziologia animală românească.

Costache Negri fost pârcălab al Galațiului unul dintre cei mai de seamă apostoli ai Unirii. În casa din Mânjina a acestuia se întâlneau patrioții munteni și moldoveni Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri și alții.

Vasile Alexandrescu Urechia (1834 – 1901) istoric și scriitor român, fondatorul bibliotecii care-i poartă numele.

Jean Bart –scriitor.

Hortensia Papadat Bengescu (1876 – 1955)- romancieră.

Iordan Chimet (1924-2006)- scriitor

Nicolae Dunareanu – scriitor, prietenul și tovarășul de vânătoare al lui Mihail Sadoveanu.

Fani Tardini – Actriță de origine italiană care și-a adus o contribuție la dezvoltarea teatrului în orașul Galați. Teatrul Dramatic Galați îi poartă numele în prezent.

Nicolae Leonard (1886 – 1928) supranumit „prințul operetei românești”. Teatrul Muzical din Galați îi poartă numele în prezent.

Alexandru Jula (n. 1934)- cântăreț de muzică ușoară

Tudor Pamfile (1883 – 1921)- folclorist.

Iosif Ivanovici – comandantul fanfarei din Galați, autorul nemuritorului vals „Valurile Dunării” cunoscut în întreaga lume.

Nicolae Mantu – pictor.

Paul și Ecaterina Pasa – fondatorii primei colecții muzeistice din Galați.

Ion și Alexandru Vladicescu – actori.

Victor Vâlcovici – cel mai mare matematician al epocii sale.[necesită citare] Prin cercetările sale asupra teoremelor universale ale mecanicii numele lui se asociază lui Bernoulli „suprafețele lui Bernoulli-Vâlcovici”.

Dan Hulubei – matematician, se impune prin studii privind mecanica rațională, geometrie diferențială și proiectivă.

Mihai Mihail – actor

Ion Dongorizzi – scriitor.[necesită citare]

Grigore Hagiu – unul dintre cei mai prolifici și talentați poeți.[judecată de valoare]

Dimitrie Cuclin – muzicolog. Prin activitatea sa defășurată peste 6 decenii a dat țării mai mult de 600 de lucrări simfonice de operă, muzică corală și studii teoretice.

Ludovic Feldman – compozitor.

Valentin Gheorghiu (n. 1928) – pianist și compozitor.

Ileana Cotrubaș (n. 1939) – soprană.

Temistocle Popa – compozitor de muzică ușoară.

Adrian Enache – cântareț de muzică pop

Marcela Rusu (1926-2002)– artistă.

Camil Ressu (1880-1962) – pictor.

Samuel Pineles – președintele Congresului Sionist de la Focșani, 1881

Paul Păltânea (1924-2008) – reputat istoric, membru al Academiei Internationale de Genealogie.

Ioan Nenițescu (1854-1901) – poet, academician român.

Nicolae Spirescu (1921-2009) – pictor.

Laurentiu Darie – artist.[necesită citare]

Angela Baciu Moise (n. 1970, Brăila) – poet,publicist,autor poezie pentru copii,jurnalist,promotor cultural,membru U.S.R.

Eugen Trancu-Iași – avocat, muzicolog.

Max Auschnitt (1888, Galați – 1959, Statele Unite) – fost un mare industriaș român, administrator delegat al Uzinelor de Fier și Domeniile Reșița (U.D.R.), cea mai mare societate pe acțiuni care a existat în România înainte de instaurarea regimului comunist. A absolvit Academia de înalte studii comerciale și de export din Viena, a fost președinte al Asociației generale de Industrie din Banat, vicepreședinte Uniunii Generale a Industriașilor din România și senator al Camerei de Comerț și Industrie din Galați.

Paul Sânpetru (n. 1936 Galați) – scriitor, sculptor, muzician, medic. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1978 și membru al Societății Scriitorilor Medici și Publiciști din Bucuresti.

Aparițiile orașului în filme, documentare și videoclipuri

„Explozia”, film comunist realizat în întregime la Galați având ca subiect incidentul navei panameze încărcată cu azotat de amoniu, care era în pericol de a exploda și a distruge Galațiul și Brăila. Filmul este exact ecranizarea realității.

Unul dintre filmele Dracula, în care se spunea că sicriul domnitorului, devenit vampir, urmărit de niște englezi cu trenul, pentru a-l ucide prin înfigerea unui țăruș în inimă, din Anglia a plecat la Varna apoi a ajuns la Galați pe mare, iar de acolo a plecat înapoi în Transilvania cu o căruță de țigani.

Din cartier în cartier, clipul trupei S.M.M.O.G., care descrie Galațiul.

Documentarul despre Galați, lung de 30 de minute realizat la cererea Consiliului Județean Galați.

„Meta Tempesta”, s-a filmat la Galați, mai precis la ruinele de la Tirighina un film în care se preciza eronat că acele tunele au fost construite de germani pentru a proteja populația în Al Doilea Război Mondial, iar drumul ce intra în Galați, în film juca rolul drumului spre Constanța.

„Valurile Dunării” – realizat de Studioul cinematografic „București”, în „Centrul de Producție Cinematografică” Buftea, în regia lui Liviu Ciulei, după un scenariu de Dumitru Carabăț și Francisc Munteanu. Îi are ca protagoniști pe Irina Petrescu, ca debutantă, în rolul soției timonierului șlepului, pe Lazăr Vrabie în rolul ofițerului sub acoperire și pe regizorul însuși ca timonierul șlepului. Este de remarcat că viitorul regizor Lucian Pintilie a jucat de asemenea în film în rolul episodic al unui soldat german.

Diverse documentare despre Al Doilea Război Mondial, în care Galațiul era prezentat de comentatorii germani drept punct de forță al armatelor române.

Clipuri ale cântăreților de muzică lăutărească și manele.

10 comentarii Adăugă-le pe ale tale

  1. ELLA spune:

    Spitalul ,,Arcada” ???? Unde este in Galati?

    Apreciază

  2. Ce fel de licenţă are „Documentarul despre Galați, lung de 30 de minute realizat la cererea Consiliului Județean Galați”?
    Este public, se găseşte pe internet? Unde îl putem viziona?

    Apreciază

  3. sa zicem ca acum este 90% scrisa de mine. care e faza cu capslock?

    Apreciază

  4. Adi spune:

    Deci pagina de pe Wikipedia e scrisa de tine?

    In alta ordine de idei, ma bucur ca ai reusit sa deblochezi tasta Caps Lock!

    Apreciază

  5. iti pasa de galati? mie da. da-mi add pe facebook > http://www.facebook.com/baditastefan si iti zic un proiect.

    Apreciază

  6. multumesc. eu am preluat pagina cu galatiul de pe vremea cand era un ciot, adica din 2007. am mers si am facut poze, m-am documentat si 90% din informatii sunt ale mele. eu de acolo nu am copiat tot aici 🙂

    Apreciază

  7. Iulia spune:

    M-am uitat si la istoric. Ma scuzi, nu este copiat…in totalitate. Felicitari pentru contributii!

    Apreciază

  8. este articolul meu , de pe wikipedia 🙂 intra in istoricul paginii si vei vedea pozele, actualizarile, incarcarile de informatie, etc. succes. 😉 intreaba inainte sa acuzi ceva 🙂 si nu mai sunt PSD-ist.

    Apreciază

  9. Iulia spune:

    Si parca daca tot am luat articolul de pe Wikipedia(NU, daca schimbi ordinea unor paragrafe NU inseamna ca e scris de tine), era bine sa dam si sursa. Voi PSD-istii o ardeti bine cu copiatul . :>

    Apreciază

  10. oanaclara spune:

    Felicitari pentru articol! E bine documentat,iar fotografiile sunt superbe. 🙂

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s