În 2018 și 2019, Galațiul, din nou al 5-lea oraș al țării!


Pe net, zilele astea, face furori o hartă interactivă a populației României pe municipii și județe. Discuțiile privind populația totală țării și a zonelor din țară sunt întreținute mai ales de INS (Institutul Național de Statistică), ce publică de două ori pe an, populația după diverse criterii (sexe, domiciliu, ponderi etc), dar pe noi ne interesează populația, mai ales că ăsta-i criteriul principal după care defilăm în UE.

Județul Galați pe locul 12 (în scădere cam cu două locuri față de anul 1992)

Județul Galați avea la data de 1 Iulie 2018 (ultimul comunicat al INS) 630.000 de locuitori, din care 306.058 se aflau în municipiul Galați iar 46.177 în municipiul Tecuci, ambele înregistrând scăderi față de anul 1992, dar creșteri semnificative față de anii 2002 și 2011 (acest an reprezentând minimul de populație). Merită scris faptul că județele Ialomița, Mehedinți, Giurgiu, Sălaj, Tulcea și Covasna au o populație mai mică decât a municipiului Galați. Din păcate, municipiul Brăila, nu mai deține această particularitate, populația fiind de circa 204.000 de locuitori, față de 236.000 avuți la apogeu. 13 județe au o populație de peste 600 de mii de locuitori, iar singurul județ ce poate depăși milionul, fiind județul Iași. Alte patru județe au peste 500.000 de locuitori.

Prin unire, județele Galați și Brăila ating o populație de 980.000 de locuitori, ajungând al 2-lea județ din România, iar municipiile Galați și Brăila unite, ar ajunge la o populație de circa 510.000 de locuitori, fără să mai adăugam celelalte orașe și comune ce ar face parte din Zona Metropolitană Dunărea de Jos.

1. București 2,122,000
2. Iasi 948,074
3. Prahova 795,931
4. Constanta 766,315
5. Suceava 757,679
6. Timis 752,091
7. Bacau 742,053
8. Cluj 730,216
9. Dolj 691,276
10. Arges 637,880
11. Brasov 634,236
12. Galati 630,000
13. Bihor 617,118

14. Mures 593,024
15. Neamt 569,851
16. Dambovita 522,195
17. Maramures 522,154
18. Vaslui 493,234
19. Arad 471,155
20. Buzau 468,110
21. Sibiu 466,905
22. Hunedoara 459,671
23. Botosani 452,328
24. Olt 438,318
25. Ilfov 429,946
26. Valcea 397,878
27. Satu Mare 387,979
28. Vrancea 386,223
29. Alba 376,589
30. Teleorman 374,887
31. Gorj 359,883
32. Braila 350,000
33. Harghita 331,809
34. Bistrita-Nasaud 328,286
35. Caras-Severin 320,124
36. Calarasi 311,084

37. Ialomita 288,379
38. Mehedinti 280,888
39. Giurgiu 272,768
40. Salaj 245,088
41. Tulcea 238,333
42. Covasna 226,879

Municipiul Galați, al 5-lea din nou!

Dacă la județe, stăm pe locul 12, așadar, destul de prost, la municipii urcăm trei locuri. Totuși, Iașiul are cea mai mare creștere, de la 290.000 de locuitori în 2011, la 380.000 în 2019, însemnând o creștere cu 90.000 de locuitori, record național, dacă stăm bine să ne gândim. În timp ce Galațiul, care prin 1989 avea circa 360.000 de locuitori, ca mai apoi în 2011 să iasă 250.000, însemnând o scădere cu 110.000 de locuitori.

Astfel, populația aproximatvă a marilor municipii (peste 200.000 de locuitori) este următoarea:

  1. București = 2.122.000
  2. Iași = 380.000
  3. Timișoara = 330.000
  4. Cluj-Napoca = 325.000
  5. GALAȚI = 306.000
  6. Constanța = 304.000
  7. Craiova = 301.000
  8. Brașov = 290.000
  9. Ploiești = 230.000
  10. Oradea = 221.000
  11. Brăila = 204.000

După cum putem constata, avem în țară, un municipiu de peste 2 milioane de locuitori, care se înscrie în lista celor mai mari orașe ale Europei, șase orașe cu peste 300 de mii de locuitori, care se înscriu și ele la masa mare (mai ales că UE consideră mari orașe, doar pe alea cu peste 300k iar zone metropolitane cele cu peste 500k). Evident, următoarele orașe mari ale țării, sunt încă patru la număr, cu peste 200.000 de locuitori. Observăm că municipiile Iași și Galați au cele mai mari creșteri de populație, în timp ce Brăila a scăzut dramatic. Mișcările importante în clasament sunt Iașiul de pe cinci pe doi, Galațiul de pe opt pe cinci și o reintrare în top a Brăilei.

La zone metropolitane, Dunărea de Jos e vicecampioană la populație și suprafață!

Mai avem de făcut câteva clasamente, iar acesta este clasamentul după populație a zonelor metropolitane înființate sau posibile pentru înființare. Trebuie spus faptul că în 2019, în țară, există 11 zone metropolitane, iar dacă ZM Râmnicu-Vâlcea nu se desființa în 2015, la doi ani după înființare, am fi avut 12 constituite și alte 10 în curs de constituire sau planificare. Amintim și faptul că primele zone metropolitane constituite în România sunt Iași (2004), Brașov și Oradea (2005), dintre care doar Iași și Brașov se încadrează criteriilor noastre. În clasamentul de mai jos veți vedea și celelalte zone metropolitane din România, chiar dacă nu îndeplinesc criteriile UE de populație. Acestea fiind zise, vă invit să priviți un clasament al Zonelor Metropolitane posibile și constituite în România.

ZM Costituite, desființate și posibile în țara noastră
  1. ZM Ploiești-București-Giurgiu = 3.100.000 (pe trei județe și capitala)
  2. ZM Dunărea de Jos (Galați-Brăila-Măcin) = 1.000.000 (pe trei județe)
  3. ZM Arad-Timișoara = 530.000 de locuitori (pe două județe)
  4. ZM Iași = 480.000 de locuitori (în județul Iași)
  5. ZM Constanța = 450.000 de locuitori (în județul Constanța, cu posibilitate de extindere)
  6. ZM Cluj-Napoca = 420.000 de locuitori (în județul Cluj)
  7. ZM Brașov = 400.000 de locuitori (pe dou județe)
  8. ZM Botoșani-Suceava = 360.000 de locuitori (pe două județe)
  9. ZM Craiova = 350.000 de locuitori (în județul Dolj)
  10. ZM Oradea = 300.000 de locuitori (în județul Bihor)
  11. ZM Satu-Mare = 252.000 de locuitori (în județul Satu-Mare)
  12. ZM Baia-Mare = 250.000 de locuitori (în județul Baia Mare)
  13. ZM Târgu Mureș = 230.000 de locuitori (în județul Mureș)
  14. ZM Roman = 155.000 de locuitori (în județul Bacău)

Dacă mă întrebați pe mine, eu consider că ZM Roman și Târgu Mureș trebuiesc desființate. ZM Baia Mare și Satu Mare, unite și redimensionate, ZM Oradea, Cluj-Napoca, Craiova și Constanța extinse. Totodată se poate constitui o zonă metropolitană specială în care să aglomerăm orașele Deva, Hunedoara, Simeria, Călan, Petroșani și toată Valea Jiului. ZM Dunărea de Jos trebuie constituită cât mai repede, mai ales că în cazul unei reuniri cu Basarabia (cea răpită de sovietici), poate deveni o zonă metropolitană „aproape circulară”, ce poate fi făcută cu trei sectoare, sectorul Basarabia (Giurgiulești și Reni), sectorul Moldova (Galați) și sectorul Muntenia (Brăila, Măcin și Isaccea).

Ultimul criteriu de azi, suprafața:

Dacă la populație știm cum stă treaba, avem de comparat și suprafațele UAT-urilor marilor municipii, dar atenție, cea mai mare UAT din România este orașul Broșteni, care are suprafața de 420 de kilometri pătrați, aproape dublu față de Galați sau București. Astfel, suprafața celor mai populate orașe ale țării este următoarea:

  1. Galați = 256 de kmp
  2. Brașov = 247 de kmp
  3. București = 228 de kmp
  4. Cluj-Napoca = 180 de kmp
  5. Timișoara = 131 de kmp
  6. Constanța = 124 de kmp
  7. Oradea = 115 kmp
  8. Iași = 94 de kmp
  9. Craiova = 82 de kmp
  10. Brăila = 78 de kmp
  11. Ploiești = 59 de kmp

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s