Modificările noii Constituții: Interzicem traseismul politic, punem stema pe steag dar facilităm autonomia ungurilor și înlocuim leul cu euro


Pe lângă micile schimbări propuse de amendamentele adoptate, vă voi prezenta, în egală măsură și îmbunătățirile, dar și răutățile aduse noii Constituții. Per total, îmbunătățirile pălesc în fața nenorocirilor și aberațiilor din noua Lege Fundamentală a statului, ce în viitor, nu va mai fi național decât pe hârtie… Cu roșu vor fi evidențiate dezastrele iar cu albastru vor fi evidențiate îmbunătățirile identificate de mine. Amendamentele acestea au fost acceptate în 18 iunie 2013.

STAT NAȚONAL, SUVERAN, INDEPENDENT, UNITAR ȘI INDIVIZIBIL
Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului  pentru elaborarea
propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României 
CONSTITUŢIA ROMÂNIEI
AMENDAMENTE ADOPTATE
Art.1.- (1¹) România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase recunoscute de lege, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale.
Art.6.- (1¹) Reprezentanţii legali ai minorităţilor naţionale pot înfiinţa, potrivit legii privind statutul minorităţilor naţionale, organe proprii de decizie şi executive, cu competenţe privind dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor.
Art.6.- (3) Deciziile autorităţilor publice centrale şi locale se vor lua, după consultarea organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, cu privire la păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
Art.7. – Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării, indiferent dedenumirea sub care sunt cunoscuţi, şi acţionează pentru păstrarea, dezvoltarea şiexprimarea liberă a identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt sau unde se află aceştia, precum şi a dreptului internaţional.
Art.12.- (1) Drapelul României este tricolor, având pe fondul galben stema ţării; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roşu.
Art.12.- (5) Minorităţile naţionale îşi pot folosi în mod liber, în spaţiu public şi privat, propriile simboluri naţionale care reprezintă identitatea lor etnică, culturală, lingvistică şi religioasă.
Art. 26 – (3) Dreptul la protecția datelor cu caracter personal este garantat. Autoritatile publice auobligaţia de a lua măsuri de protejare a datelor cu caracter personal.
Art.30.- (4) Niciun mijloc de comunicare în masă nu poate fi suspendat sau suprimat.
Art.30.- (5) Mijloacele de comunicare în masă au obligatia de a declara public surselefinanţării şi structura acţionariatului. Procedura declarării se stabileşte prin lege.
Art.30.- (7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, profanarea drapelului naţional, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă,incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestărileobscene, contrare bunelor moravuri.
Art.32.- Dreptul la învăţătură se schimbă în Art.32.- Dreptul la educaţie
Art.32.- (2) Învăţământul general se desfăşoară în limba română. În condiţiile legii, învăţământul se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională. (aici s-a schimbat de la învățământul de toate gradele => liceele și facultățile au voie să predea și în limba minorităților)
Art.33.- (3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale,stimularea artelor, protejarea şi conservarea patrimoniului cultural, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.
Art.35.- (2(1)) Statul asigură protecţia, utilizarea durabilă şi refacerea patrimoniului natural.
Art.40.- (2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.
Art. 51(1).- Dreptul la o bună administrare Orice persoană are dreptul de a beneficia, în raporturile sale cu administrația publică,de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil.
Art.62.- (3) Numărul deputaţilor nu poate fi mai mare de 300. La acest număr se adaugă reprezentanţii minorităţilor naţionale.
Art.64.- (3) Deputații și senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei Camere. La începutul legislaturii se constituie grupurile parlamentare ale partidelor politice sau formațiunilor politice care au participat la alegeri. Pe parcursul legislaturii nu se pot constitui grupuri parlamentare noi.
Art.70.- (2) Calitatea de deputat sau de senator încetează:
a) la data întrunirii legale a Camerelor nou alese;
b) în caz de demisie;
c) în caz de pierdere a drepturilor electorale;
d) în caz de incompatibilitate;
e) la data demisiei din partidul politic sau formațiunea politică din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid politic sau o altă formațiune politică;
f) în caz de deces.
Art.72.- (2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Deputaţii şi senatorii nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei dincare fac parte, după ascultarea lor.
Art.74.- (1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 75.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul lainiţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare dinaceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 desemnături în sprijinul acestei iniţiative.
Art.83.- (1) Mandatul Preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
Art.90.- (1) Preşedintele României sau cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de vot pot cere poporului să-şi exprime voinţa, prin referendum, cu privire la probleme de interesnaţional, cu excepţia celor referitoare la revizuirea Constituţiei. Iniţierea referendumului se aprobă de Parlament, prin hotărâre, cu votul majorităţii membrilor săi.
(2) Cetăţenii care iniţiază organizarea referendumului trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 10.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
(3) Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30 % din numărul  persoanelor înscrise în listele electorale.
Articolul 137.- (1) Banca Națională a României este banca centrală a statului român, autoritate publică autonomă, ale cărei prerogative, administrare și funcționare se reglementează prin lege,în conformitate cu normele de drept internațional care decurg din tratatele la care România este parte.
(2) În exercitarea prerogativelor sale, Banca Naţională a României nu poate solicita sau primi instrucţiuni de la nici o autoritate sau instituţie a statului.
(3) Banca centrală are dreptul să emită însemne monetare pe teritoriul României.
(4) În conformitate cu tratatele constitutive și actele legislative ale Uniunii Europene, prin lege organică se pot reglementa:
a) transferul de prerogative ale Băncii Naționale a României la Banca Centrală Europeană;
b) recunoașterea circulației și înlocuirea monedei naționale cu moneda euro.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s